De ce este inutilă consumul doar de tărâțe?
Pentru a crește numărul de bacterii benefice, consumul doar de tărâțe nu funcționează. Împreună cu tărâțele, trebuie consumate o cantitate mare de grăsimi și proteine. Altfel, tărâțele vor trece rapid prin tranzit.
Făina de ovăz — este în principal fibră insolubilă, adică polisacharide, pe care organismul uman nu le digeră, dar care pot fi parțial fermentate de bacteriile intestinale (spre deosebire de fibra solubilă, cum ar fi inulina).
Ele sunt prebiotice, dar efectul lor prebiotic este limitat în comparație cu alimentele mai "ușor digerabile" pentru microbi, cum ar fi amidonul rezistent, pectina, beta-glucanii etc.
Dacă dieta conține puține alte nutrienți — în special proteine și grăsimi — făina de ovăz poate trece rapid prin intestin, fără a se opri și fără a crea condiții pentru creșterea bacteriilor necesare.
Proteine: material de construcție și sursă de metaboliti
Când consumați proteine, o parte din acestea ajunge în intestinul gros, unde este utilizată de microbiota.
Unele aminoacizi sunt substraturi cheie pentru creșterea anumitor specii de bacterii, de exemplu:
- Glutamina și arginina — favorizează creșterea Lactobacillus și Bifidobacterium;
- Fenilalanina, tirozina, triptofanul — sunt utilizate pentru sinteza neurotransmițătorilor (de exemplu, serotonina), care reglează de asemenea microbiota.
Cu toate acestea, în cazul unui exces de proteine și a unui deficit de grăsimi și fibră, poate apărea un efect invers — creșterea bacteriilor condiționat patogene și formarea metabolitilor toxici (amoniac, fenoli, indoli). De aceea, împreună cu proteinele sunt necesare și grăsimile.
Grăsimi: regulatori ai motilității și mediului în intestin
Grăsimile, în special cele saturate și cu lanț mediu, îndeplinesc mai multe funcții:
- Reduc viteza de tranzit a alimentelor — acest lucru le oferă bacteriilor mai mult timp pentru fermentarea fibrei;
- Stimulează secreția de bilă — iar acizii biliari sunt modificați de bacterii în metaboliti activi, care inhibă patogenii și stimulează creșterea Akkermansia și altor tulpini benefice;
- Crează o matrice lipidică — care menține integritatea mucoasei și epitelului intestinal.
De ce combinația de făină de ovăz + grăsimi + proteine este eficientă?
Această combinație creează condiții ideale:
- Făina de ovăz — oferă volum și o parte din substratul pentru fermentare;
- Proteinele — furnizează aminoacizi, stimulează creșterea bacteriilor simbiotice;
- Grăsimile — încetinesc tranzitul, contribuie la producția de bilă și creează un mediu metabolic activ.
În plus, această combinație activează mecanic și chimic mucoasa intestinală și sistemul imunitar, stimulând producția de IgA și peptide antimicrobiene, ceea ce întărește selecția florei microbiene "corecte".
Concluzie
Consumul izolat de făină de ovăz — este doar o măsură parțială. Pentru a crește numărul și activitatea florei microbiene benefice, este necesar să:
- furnizăm substrat (făină de ovăz, fibră solubilă);
- furnizăm materiale de construcție și semnale (aminoacizi din proteine);
- asigurăm un mediu favorabil (grăsimi, în special saturate și MCT).
Lista de videoclipuri de pe YouTube pe tema "De ce este inutilă consumul doar de tărâțe?":

