Nutriția și bolile mintale: o abordare ortomoleculară, Carl C. Pfeiffer, 1988
În carte, autorul prezintă sistematic abordarea ortomoleculară a tulburărilor mentale, considerându-le ca fiind rezultatul dezechilibrelor biochimice, deficiențelor de nutrienți și tulburărilor metabolice, și nu exclusiv ca stări „psihologice” sau genetic predeterminate.
Pfeiffer analizează în detaliu rolul vitaminelor din grupul B, zincului, cuprului, magneziului, manganului, aminoacizilor și acizilor grași în funcționarea creierului, descriind tipurile clinice de pacienți (inclusiv pirroluria, tulburările de metilare, dezechilibrele cupru/zinc), precum și influența toxinelor și metalelor grele.
Cartea se bazează pe experiența clinică și diagnosticul de laborator, subliniind individualizarea terapiei și prioritatea corectării alimentației și statutului nutrițional.
Poziția finală a autorului este că multe tulburări mentale pot fi semnificativ ameliorate sau corectate printr-un diagnostic biochimic precis și un suport nutrițional direcționat, ceea ce ar trebui considerat ca bază, nu ca un supliment la t
Cartea este dedicată fundamentelor biochimice și nutriționale ale sănătății mintale și examinează tulburările psihiatrice ca urmare a...
Cartea reprezintă un set atent selectat de texte, în care Linus Pauling își formulează singur ideile cheie — de la chimia fundamental...
13.01.2026. „Vindecarea minții în mod natural: soluții nutriționale pentru probleme psihologice”, Pat Lazarus, 1995
Cartea este dedicată abordării ortomoleculare a sănătății mintale și susține ideea că majoritatea problemelor psihologice și psihiatr...
12.01.2026. „Sănătatea bună este posibilă”, Matthias Rath, Linus Pauling, 1998
Cartea este dedicată conceptului de medicină celulară și afirmă că majoritatea bolilor cronice — în primul rând cele cardiovasculare,...
08.01.2026. Un Manual pentru Medici despre Medicina Ortomoleculară, Roger J. Williams, Dwight K. Kalita, 1971
Cartea reprezintă o introducere sistematizată în medicina ortomoleculară — o abordare bazată pe corectarea biochimiei organismului pr...
09.01.2026. „Alergiile cerebrale: Conexiunea psihonutrientului”, William H. Philpott, Dwight K. Kalita, 1982
Cartea este dedicată conceptului de „alergie a creierului” - o stare în care produsele alimentare, substanțele chimice și deficiențel...
Boala Mintală—Nu Totul Este în Minte
Tulburările mintale sunt considerate ca fiind rezultatul unor tulburări biochimice, nu doar al factorilor psihologici sau sociali.
Autorul subliniază rolul cheie al deficitului de vitamine, minerale și tulburărilor metabolice în formarea simptomelor de anxietate, depresie și psihoze. Creierul este prezentat ca un organ care depinde direct de calitatea alimentației și de echilibrul chimic, nu ca un «purtător abstract al psihicului».
Înțelegerea Bolii Mintale
Aici se pune baza abordării ortomoleculare: simptomele mintale sunt clasificate după tipuri biochimice. Pfeiffer explică de ce aceleași diagnostice pot avea cauze complet diferite și de ce tratamentele medicamentoase standard nu funcționează adesea. Se pune accent pe necesitatea diagnosticării de laborator și pe selecția individuală a nutrienților.
Anxietate și Fobii—Conexiunea cu Cuprul
Tulburările de anxietate și fobiile sunt direct legate de excesul de cupru și de deficitul relativ de zinc. Cuprul crescut amplifică excitația sistemului nervos, crește nivelul de noradrenalină și reduce capacitatea de adaptare la stres. Corectarea echilibrului cupru–zinc este considerată un instrument terapeutic cheie în cazul anxietății cronice.
Histamina Mare Poate Causa Depresie
Depresia, în unele cazuri, este explicată printr-un nivel ridicat de histamină, asociat cu tulburări de metilare. Acești pacienți sunt adesea sensibili, perfecționiști și predispuși la gânduri obsesive. Autorul subliniază că antidepresivele nu elimină cauza principală, în timp ce susținerea metilării (B6, folati, B12, metionină) poate avea un efect semnificativ.
B6 și Zinc—Legătura Lipsă
Capitolul este dedicat rolului cheie al zincului și vitaminelor din grupul B (în special B6) în reglarea neurotransmițătorilor și stabilității emoționale. Deficitul de zinc este asociat cu depresie, iritabilitate, tulburări de somn și rezistență redusă la stres. Se subliniază că fără completarea acestor nutrienți, recuperarea completă a psihicului nu este posibilă.
Alergiile Cerebrale
Simptomele psihice și neurologice pot fi rezultatul reacțiilor alergice alimentare și chimice care afectează creierul. Autorul arată că inflamația cronică, cauzată de intoleranța ascunsă la alimente, poate manifesta depresie, anxietate, agresivitate, tulburări de concentrare și comportament. Excluderea alimentelor declanșatoare și reducerea sarcinii alergene duc adesea la o îmbunătățire semnificativă a stării fără medicamente psihotrope.
Pericolele Pâinii Zilnice
Consumul regulat de pâine și produse din grâu este considerat un factor care provoacă tulburări neuropsihice la persoanele sensibile. Glutenul și proteinele asociate pot provoca inflamație, tulburări de absorbție a nutrienților și reacții autoimune, afectând funcționarea creierului.
Pfeiffer subliniază că renunțarea la «pâinea zilnică» reduce adesea anxietatea, simptomele depresive și tulburările cognitive.
Hipoglicemia—Blues-ul Zaharului
Hipoglicemia este descrisă ca una dintre cauzele cheie, dar adesea ignorate, ale iritabilității, anxietății, depresiei și stărilor de panică. Fluctuațiile bruște ale nivelului de glucoză afectează furnizarea de energie creierului și provoacă eliberarea hormonilor de stres. Autorul insistă asupra stabilizării alimentației, reducerii zahărului și carbohidraților rafinați ca o condiție de bază pentru echilibrul mintal.
Minerale, Schimbări de Stare și Tulburări Manic-Depresive
Tulburările bipolare și afective sunt asociate cu un dezechilibru al mineralelor, în special zinc, cupru, litiu, magneziu și mangan. Aceste elemente participă direct la reglarea neurotransmițătorilor și excitabilității sistemului nervos. Pfeiffer subliniază că fără corectarea profilului mineral, tratamentul medicamentos rămâne simptomatic și instabil.
Dietă, Criminalitate și Delincvență
Capitolul arată legătura dintre alimentație, biochimia creierului și comportamentul antisocial. Deficitele de nutrienți, hipoglicemia, sarcina toxică și alergiile alimentare pot reduce controlul impulsurilor și pot amplifica agresivitatea. Autorul aduce argumente în favoarea faptului că îmbunătățirea alimentației și a statutului nutrițional poate reduce nivelul criminalității și comportamentului deviant, în special la copii și adolescenți.
Cum să Îmbătrânești Fără Senilitate
Scăderea funcțiilor cognitive legate de vârstă este considerată nu ca o inevitabilitate, ci ca un rezultat al deficitului acumulat de nutrienți și al daunelor toxice. Autorul subliniază rolul vitaminelor din grupul B, antioxidanților, mineralelor și proteinelor complete în menținerea metabolismului neuronal. Cu un suport nutrițional adecvat, îmbătrânirea creierului poate avea loc fără demență și declin intelectual semnificativ.
Droguri—Tratamentul Care Nu Duce Niciunde
Medicamentele psihotrope sunt criticate ca fiind mijloace care suprimă simptomele, dar nu elimină cauzele. Pfeiffer arată că medicamentele agravează adesea deficitele nutriționale, perturbă metabolismul și formează dependență de tratament. Se concluzionează că fără corectarea biochimiei creierului, terapia medicamentoasă duce pacientul într-un impas.
De Ce Nutriția Este Calea de Urmat
Alimentația și terapia nutrițională sunt prezentate ca o direcție fundamentală a viitoarei psihiatriei. Autorul explică de ce prin restabilirea echilibrului biochimic se pot obține rezultate durabile și reproducibile. Nutrienții acționează asupra mecanismelor primare ale bolii, nu asupra manifestărilor secundare.
Există o Alternativă la Spitalizare
Spitalizarea este considerată o măsură extremă, adesea traumatizantă pentru pacient și care nu rezolvă problemele fundamentale. Pfeiffer descrie posibilitatea recuperării ambulatorii și acasă printr-o alimentație personalizată, suplimente și corectarea stilului de viață. Această abordare reduce riscul de cronicizare și izolare socială.
Nutriție Optimă pentru Sănătatea Mintală
Nutriția optimă pentru sănătatea mintală—nu este vorba de norme minime, ci de doze terapeutice de nutrienți, adaptate la tipul biochimic specific. Autorul subliniază importanța proteinelor, vitaminelor din grupul B, zincului, magneziului, acizilor grași și antioxidanților pentru funcționarea stabilă a creierului și reglarea emoțională.
Programe de Nutriție pentru Bolile Specifice
Se oferă exemple de programe nutriționale țintite pentru depresie, tulburări de anxietate, schizofrenie, stări bipolare și tulburări cognitive. Se subliniază necesitatea personalizării, controlului de laborator și corectării etapizate, nu a schemelor universale.
Concluzie—Credeți în Medicina de Mâine
În concluzie, autorul formulează filosofia medicinei viitoare, bazată pe biochimie, prevenție și respect pentru fiziologia umană. Pfeiffer îndeamnă la schimbarea focalizării de la suprimarea simptomelor la restabilirea sănătății prin alimentație, nutrienți și înțelegerea particularităților individuale, afirmând că tocmai această direcție stă la baza progresului real.
Lista de videoclipuri de pe YouTube pe tema "Nutriția și bolile mintale: o abordare ortomoleculară, Carl C. Pfeiffer, 1988":







