Colina este un nutrient esențial, care joacă un rol critic în multe funcții ale corpului, inclusiv:
- dezvoltarea creierului;
- funcția hepatică;
- activitatea musculară;
- metabolismul grăsimilor;
- funcționarea sistemului nervos.
De asemenea, contribuie la formarea membranelor celulare (sinteza fosfolipidelor) și la producția neurotransmițătorului acetilcolină, care este necesar pentru funcționarea sistemului nervos, contracția musculară, activitatea musculară, memorie și alte funcții.
Deși colina nu a fost întotdeauna recunoscută ca o substanță similară vitaminelor, studiile moderne subliniază importanța sa pentru menținerea sănătății.
În plus, este importantă pentru procesul de metilare, care influențează expresia genetică și funcțiile hepatice.
Colina ajută la transportul grăsimilor din ficat, prevenind dezvoltarea steatozei hepatice și contribuie la formarea lipoproteinelor cu densitate mare (HDL), cunoscute sub numele de „colesterol bun”.
Proprietăți benefice
Reducerea inflamațiilor. Studiile arată că un consum adecvat de colină poate reduce markerii inflamației din organism.
Sarcina. Contribuie la dezvoltarea corectă a creierului și a măduvei spinării la făt, și poate reduce riscul unor boli neurologice la sugari.
Sistemul cardiovascular. Ajută la reducerea nivelului de homocisteină, un aminoacid al cărui nivel crescut poate fi asociat cu boli cardiovasculare.
Starea de spirit. Datorită rolului său în producția de neurotransmițători, un consum adecvat de colină poate ajuta la menținerea sănătății emoționale.
Îmbunătățirea funcțiilor cognitive. Un consum adecvat de colină poate contribui la o memorie mai bună și la o atenție mai concentrată.
Expresia genetică. Studiile arată că colina poate influența metilarea ADN-ului, ceea ce, la rândul său, poate influența expresia genelor.
Dose zilnice recomandate și surse de obținere
Dosele zilnice recomandate de colină depind de sex, vârstă și alți factori, cum ar fi sarcina și alăptarea.
Se recomandă ca bărbații adulți să obțină aproximativ 550 mg de colină pe zi, în timp ce pentru femeile adulte această cifră este de aproximativ 425 mg.
Femeile însărcinate și cele care alăptează ar trebui să își crească aportul la 450 și 550 mg, respectiv, pentru a menține o sănătate optimă.
Colina poate fi obținută dintr-o varietate de surse alimentare. Aceasta include:
- carne de pasăre, în special ficatul
- pește
- ouă
- produse lactate
- unele nuci și semințe
- legume crucifere, cum ar fi broccoli și conopida
Pentru a satisface necesarul zilnic de colină, este important să includeți aceste produse în dieta dumneavoastră regulat.
Consecințele deficitului
Deficitul de colină poate duce la diverse probleme, în special legate de ficat și sistemul nervos.
În cazul deficitului de colină în organism, se observă adesea disfuncții hepatice, cum ar fi acumularea de grăsimi și dezvoltarea steatozei hepatice. Această afecțiune poate progresa către forme mai grave de insuficiență hepatică.
În plus, colina este necesară pentru sinteza acetilcolinei, un neurotransmițător responsabil pentru multe funcții, inclusiv memorie și controlul mișcărilor musculare. Deficitul de colină poate duce la tulburări cognitive, cum ar fi deteriorarea memoriei și a capacității de învățare.
Pericolele excesului și simptomele hipervitaminozei
Excesul de colină în organism poate provoca o serie de simptome, printre care tensiune arterială scăzută, transpirație, diaree și un miros de pește al corpului.
Aceste simptome sunt de obicei asociate cu niveluri de consum care depășesc semnificativ doza zilnică recomandată.
Institutul de Medicină a stabilit un nivel maxim admis de consum de colină pentru adulți de 3,5 grame pe zi. Depășirea acestei norme poate duce la dezvoltarea simptomelor menționate anterior.
Hipervitaminoza colinei poate avea, de asemenea, consecințe mai grave, cum ar fi deteriorarea funcției hepatice, ceea ce poate duce la distrofie hepatică grasă și chiar la apariția tumorilor.
Este important de menționat că astfel de situații sunt rare și sunt de obicei asociate cu administrarea de doze mari de suplimente care conțin colină, fără un control adecvat.
Fapte interesante despre colină
Descoperită în 1862. Acest nutrient important a fost izolat din gălbenușul de ou, ceea ce a dat startul studiului său aprofundat.
Vitaminele din grupul B. Deși nu este considerat o vitamină tradițională, funcțiile și proprietățile sale îl fac un „rude” al vitaminelor din grupul B. Totuși, formal nu face parte din vitaminele din grupul B.
Forme de colină. Colina există în diferite forme, iar unele dintre ele pot fi mai eficiente pentru absorbția în organism decât altele.
De exemplu, colina bitartrat și fosfatidilcolina pot avea niveluri diferite de biodisponibilitate.
Sinteză în organism. Deși poate fi obținută din alimentație, organismul este capabil să producă o cantitate mică de colină din aminoacizi, cum ar fi metionina.