Valina — o aminoacid esențial, care face parte din BCAA (aminoacizi cu lanț ramificat).
Acesta joacă un rol cheie în menținerea sănătății mușchilor, a metabolismului și a echilibrului energetic general. Este necesar pentru sinteza proteinelor, repararea țesuturilor, funcționarea sistemului nervos și a imunității.
Valina nu este sintetizată în organism, așa că trebuie să fie obținută din alimentație.
Proprietăți benefice
Valina este implicată în numeroase procese fiziologice:
- oferă mușchilor energie în timpul exercițiilor fizice;
- susține creșterea și recuperarea țesutului muscular;
- menține funcția sistemului imunitar și producția de anticorpi;
- participă la reglarea nivelului de zahăr din sânge;
- influentează sinteza neurochimicalelor și ajută la gestionarea stresului.
Necesitatea zilnică și sursele de obținere
Doza zilnică recomandată de valină:
- adulți — 10–12 mg pe kg de greutate corporală (aproximativ 700–850 mg pe zi);
- în cazul unor sarcini fizice ridicate — până la 15–20 mg pe kg de greutate corporală;
- nivelul maxim admis — până la 2 g pe zi fără control medical.
Sursele de valină în dietă:
- carne (vită, pui, porc);
- pește (somon, ton, herring);
- produse lactate (brânză, cottage, iaurt);
- ouă;
- surse vegetale (leguminoase, nuci, semințe);
- pulberi proteice vegetale (proteine de soia, proteine de mazăre).
Simptomele și consecințele deficitului
Deficitul de valină poate fi manifestat prin următoarele simptome:
- slăbiciune musculară și oboseală rapidă;
- îmbunătățirea concentrării și funcțiilor cognitive;
- anxietate crescută și iritabilitate;
- tulburări de somn;
- reducerea apărării imune și predispoziția la infecții.
Un deficit prelungit poate duce la pierderea masei musculare și la tulburări ale proceselor metabolice.
Riscuri posibile ale excesului și manifestările acestora
Consumul excesiv de valină, în special sub formă de suplimente, poate provoca:
- durere de cap și iritabilitate crescută;
- nausee și tulburări digestive;
- desechilibrul altor aminoacizi (de exemplu, leucina și izoleucina);
- supraîncărcarea ficatului și rinichilor în cazul administrării de doze mari pe termen lung.
Consumul de peste 5–6 g pe zi fără necesitate poate prezenta riscuri potențiale și ar trebui să fie efectuat doar sub controlul unui specialist.